Sunt vinovată numai pentru ceea ce n-am făcut…

29 iul. 2009


Am visat aseara ca am fost pentru prima data la mare. Am coborat din tren si am alergat la inceput, apoi m-am oprit cu o bucurie care crescuse in mine si pe care as fi vrut s-o strig, sa auda lumea intreaga. In fata mea se ivi marea...albastra, profunda, insufletita, ridicandu-se in spume albe, parea ca vine de dincolo, de la temeliile cerului.
Am respirat adanc adierea sarata si m-am simtit cu ea, cu soarele, cu apa, cu nisipul, si cu zgomotul de valuri din nou copil, din nou eu insami, adevarata, si libera cum nu mai fusesem de mult. Eram acolo singura, fara nicio legatura cu nimeni si nimic. Pe orice imi cadeau ochii era ceva ce vedeam intaia data. Imi curgeau lacrimile pe obraz, fara rost. Vroiam sa rad, dar nu radeam. Stiam ca urma sa ma trezesc...

Un comentariu:

  1. Duamne cat de frumos poti sa scrii... unde-ai stat pana acum? :)) copil!

    RăspundețiȘtergere